e-Factura la persoane fizice în 2026: când ești obligat

Pe scurt

• Dacă faci lucrări la locuința clientului, ești scutit de casa de marcat — și tocmai de aceea factura e obligatorie la fiecare lucrare, cash sau prin bancă. Scutirea de factură din Codul fiscal funcționează doar acolo unde bonul fiscal e obligatoriu.
• Orice factură emisă către o persoană fizică se transmite în RO e-Factura. Obligația există din 1 ianuarie 2025 (OUG nr. 69/2024), iar amenzile se aplică de la 1 iulie 2025.
• Din 1 ianuarie 2026, termenul e de 5 zile lucrătoare, nu calendaristice. Ziua în care emiți factura nu se numără.
• Amenda pentru netransmitere e de 1.000–2.500 lei la PFA-uri și firme mici, plus 15% din valoarea facturii în relația între firme.
• Clientul care refuză să-ți dea CNP-ul nu blochează nimic — se completează un cod de 13 zerouri.

Două obligații diferite, care se confundă permanent

Cea mai răspândită neînțelegere din breaslă sună cam așa: „acum, cu e-Factura, trebuie să fac factură la fiecare client, chiar și la doamna căreia i-am zugrăvit holul".

Concluzia e, în cazul meseriașilor, corectă — dar din alt motiv decât cred cei mai mulți. Sunt două obligații separate, cu temeiuri diferite:

1. Obligația de a EMITE factură — vine din art. 319 din Codul fiscal și nu are nicio legătură cu e-Factura.
2. Obligația de a TRANSMITE factura în RO e-Factura — reglementată de OUG nr. 120/2021 și se activează doar dacă ai emis deja o factură. Nu creează, ea însăși, obligația de a emite.

Deci e-Factura nu te obligă să faci mai multe facturi. Te obligă ca facturile pe care oricum le faci să ajungă în sistemul ANAF, la timp. Întrebarea adevărată e prima: ești obligat să emiți factură? Iar acolo, pentru meseriași, răspunsul e aproape întotdeauna da — și nu din cauza e-Facturii.

Scutirea de casă de marcat te lasă fără scutire de factură

Aici e capcana pe care o ratează aproape toată lumea, pentru că lanțul are două verigi și fiecare se citește separat.

Veriga 1. Art. 319 alin. (10) lit. a) din Codul fiscal te scutește de obligația de a emite factură pentru livrările cu amănuntul și prestările de servicii către populație — dar numai pentru cele „pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale", și numai cât timp clientul nu cere factură. Condiția aia din mijloc e totul.

Veriga 2. OUG nr. 28/1999, care reglementează casele de marcat, scutește la art. 2 exact meseriile noastre:

• lit. o) — „efectuarea lucrărilor de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe"
• lit. l) — „serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului"

Puse cap la cap: dacă zugrăvești un apartament, placi o baie, montezi parchet, refaci o instalație sau schimbi un acoperiș la casa omului, bonul fiscal nu e obligatoriu la tine. Iar dacă bonul nu e obligatoriu, condiția din art. 319 alin. (10) nu e îndeplinită, scutirea nu se aplică, și rămâne regula generală de la alin. (6): factura este obligatorie.

E mai mult de lucru decât speră majoritatea, dar e și mai simplu de ținut minte: nu mai ai de făcut un test la fiecare încasare. Faci factură, o trimiți, mergi mai departe. Dacă ești zugrav, faianțar, instalator sau orice altă meserie care lucrează la client acasă, asta e realitatea de zi cu zi din 2025 încoace.

Excepția reală e în sens invers: dacă ai și o activitate pentru care casa de marcat chiar e obligatorie — vinzi materiale la tejghea, de exemplu — acolo bonul fiscal te acoperă, cât timp clientul nu cere factură.

Ce faci, în funcție de situație

Situația	Ce faci
Lucrări de construcții, reparații sau amenajări la o locuință	Factură obligatorie, oricum ai încasa. Se transmite în e-Factura.
Instalații sau reparații la domiciliul clientului	La fel: factură obligatorie, transmisă în e-Factura.
Vânzare cu bon fiscal obligatoriu, clientul nu cere factură	Bonul e suficient. Nu ai ce transmite.
Clientul cere factură, în orice situație	Emiți factura și o transmiți.
Firmă (B2B)	Emiți și transmiți. Din iulie 2024, e-Factura e singurul canal valabil.
Instituție publică (B2G)	La fel, transmitere obligatorie.

O precizare tehnică pe care o ratează mulți: bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate — art. 319 alin. (12), (13) și (21) din Codul fiscal — sunt exceptate de la transmiterea în e-Factura. Nu trebuie să le raportezi.

Termenul: 5 zile lucrătoare, și cum se numără

Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere în sistem este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, modificat prin OUG nr. 89/2025, ordonanța trenuleț. Înainte erau 5 zile calendaristice, ceea ce însemna că un weekend îți mânca jumătate din termen.

Regula are însă și o a doua limită, pe care mulți o ratează: termenul e de 5 zile lucrătoare de la emitere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la termenul legal de emitere a facturii, care e, ca regulă, data de 15 a lunii următoare. Cu alte cuvinte, nu poți amâna raportarea la nesfârșit amânând emiterea.

Cum se numără, concret. ANAF a precizat că termenul se calculează după Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71, iar de acolo ies două lucruri:

• Ziua în care emiți factura nu se pune la socoteală. Termenul începe din prima oră a primei zile lucrătoare următoare.
• Sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu se numără.

Un exemplu ca să nu rămână loc de interpretare: emiți factura vineri. Sâmbăta și duminica sar. Numeri luni, marți, miercuri, joi, vineri — deci termenul expiră la finalul zilei de vineri din săptămâna următoare. Dacă în interval pică o sărbătoare legală, ziua aceea nu se numără și termenul se mută mai departe.

Nu e mult, mai ales dacă ești pe șantier toată săptămâna și te ocupi de hârtii doar duminica seara. Regula e aceeași și la clienți persoane fizice, și la clienți firme.

Dacă ai greșit și trebuie să corectezi o factură deja transmisă, emiți o factură de storno, cu referință la factura inițială prin numărul și data ei, și o transmiți tot prin e-Factura, în același termen.

Clientul nu vrea să-ți dea CNP-ul

Se întâmplă des, și clientul are dreptate: legea nu obligă consumatorul final să furnizeze CNP-ul. CNP-ul nu e dată obligatorie nici pe factura clasică, nici în RO e-Factura.

Ce faci atunci? Nu bloca factura și nu inventa un cod. Completezi normal numele și adresa, iar la codul de identificare fiscală pui codul generic format din 13 cifre de zero:

0000000000000

Soluția a fost clarificată oficial prin OUG nr. 138/2024, exact pentru situațiile din relația cu persoanele fizice. Factura trece prin sistem fără probleme. Dacă ai și alte nelămuriri de completare, le-am strâns pe cele frecvente în pagina de întrebări.

Ce riști dacă nu transmiți

Obligația de raportare în relația cu persoanele fizice a fost introdusă prin OUG nr. 69/2024, cu aplicare din 1 ianuarie 2025 și o perioadă de grație de șase luni. De la 1 iulie 2025, netransmiterea în sistem se sancționează. Amenzile sunt pe categorii de contribuabil:

Categoria	Amenda
Persoane fizice și celelalte persoane juridice	1.000–2.500 lei
Contribuabili mijlocii	2.500–5.000 lei
Contribuabili mari	5.000–10.000 lei

Un meseriaș cu PFA sau cu o firmă mică e, aproape întotdeauna, pe primul rând din tabel.

Există și o sancțiune mai usturătoare, valabilă în relația între firme: 15% din valoarea facturii, aplicată ambelor părți, dacă o factură B2B e înregistrată în contabilitate fără să fi fost primită prin e-Factura. Aici, dacă lucrezi pentru firme, riști mai mult decât o amendă — riști ca beneficiarul să nu-ți mai plătească factura, pentru că nu i-a venit prin sistem și nu are ce face cu ea.

Valorile se modifică periodic, iar modul în care se aplică amenda când un control găsește mai multe facturi netransmise nu e reglementat uniform — verifică la ANAF sau cu contabilul tău înainte să te bazezi pe ele.

Dacă te identifici fiscal prin CNP, obligația a picat

Aici a fost, în prima jumătate a lui 2026, cea mai derutantă poveste din tot dosarul e-Facturii — și merită spusă până la capăt, pentru că mult conținut de pe internet s-a oprit la mijlocul ei.

Dacă ai PFA, întreprindere individuală sau SRL, deci ai CUI, ești obligat integral și punctul acesta nu te privește. Treci mai departe.

Dar dacă obții venituri din activitate economică identificându-te fiscal prin CNP, fără CUI, uite ce s-a întâmplat. Obligația de a folosi RO e-Factura a fost introdusă prin OUG nr. 89/2025, iar OG nr. 6/2026 a fixat-o pentru 1 iunie 2026. ANAF a aprobat Formularul 082 prin Ordinul nr. 378/2026, cu termen de depunere 26 mai 2026. Până aici, exact ce s-a scris peste tot.

Numai că, pe 29 mai 2026, cu trei zile înainte să intre efectiv în vigoare, a apărut în Monitorul Oficial nr. 459 Legea nr. 88/2026, care a eliminat obligația. Furnizorii și prestatorii care se identifică fiscal prin cod numeric personal nu mai trebuie să transmită facturile în RO e-Factura — sistemul le rămâne opțional. Aceeași scutire s-a dat și agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special de la art. 315^1 din Codul fiscal.

Două precizări care contează:

• Scutirea privește doar transmiterea în sistem, nu și emiterea facturii. Obligațiile din art. 319 rămân neatinse.
• Dacă ai apucat să depui Formularul 082, întreabă-ți contabilul cum ieși din registru — procedura de radiere e detaliul care se schimbă cel mai des.

De la lucrare la factura ajunsă în SPV

Până acum, fluxul unui meseriaș arăta cam așa: dai un preț, faci lucrarea, încasezi, iar hârtiile le rezolvi când ai timp. Cu e-Factura, ultimul pas are termen. Iar drumul de la lucrare la factura validată are mai mulți pași decât pare:

1. Faci devizul și te înțelegi cu clientul. Devizul e ofertă, nu document fiscal — diferența e explicată aici.
2. Execuți lucrarea și urmărești încasările, mai ales dacă ai convenit un grafic de plăți pe tranșe.
3. Emiți factura — la meseriile de mai sus, practic la fiecare lucrare.
4. Generezi XML-ul în formatul cerut.
5. Intri în SPV cu certificatul digital și îl încarci.
6. Verifici că a fost validată și păstrezi dovada.

Pașii 4–6 sunt exact locul unde se împotmolesc cei mai mulți. Nu pentru că ar fi grei, ci pentru că cer timp, un certificat digital și răbdare cu o interfață care nu a fost gândită pentru cineva care vine de pe șantier. Iar acum nu mai vorbim de câteva facturi pe an, ci de una la fiecare lucrare.

Dacă vrei să scurtezi drumul, facturarea electronică din DevizRapid face pașii 3–6 dintr-un singur loc: devizul acceptat devine factură fără să retastezi nimic, factura pleacă în SPV fără să te lupți cu fișiere XML, iar aplicația urmărește singură statusul până când ANAF o acceptă. Ceea ce înseamnă, practic, că termenul de 5 zile lucrătoare nu mai depinde de cât de repede ajungi tu la calculator.

Dacă abia acum pui la punct partea de acte, merită să începi de la documentul dinaintea facturii — devizul. Ghidul de mai jos arată cum se calculează manopera, regia și TVA-ul, și de ce devizul nu e document fiscal, dar factura este.

Citeste si — Ghiduri

Cum calculezi manopera, regia și TVA într-un deviz

10 min citire